deutsch english español
   
   

Participanţi: Stefan Roman, Mihai Benea
Perioada: 6 - 9 iunie 1997
Zona: Munţii Gilău - Muntele Mare, Rezervaţia naturală Peştera gheţarul de la Scărişoara, platoul carstic Padiş, Valea Leşului
Distanţa: 221 km


Informaţii utile
 

Articol apărut în revista Munţii Carpaţi

Pe la începutul lunii iunie 1997, după un obositor an în băncile şcolii, în ideea de a evada în natură şi de a găsi linişte, ne-am luat bicicletele şi am pornit spre Munţii Apuseni.

Vineri, după ultima oră de curs, am plecat din Cluj spre Gilău, unde am părăsit D.N. 1 luând-o în direcţia comunei Măguri Răcătău, bucurându-ne de verdele proaspăt al pădurilor şi de aerul curat şi nepoluat. Am urcat pe cursul Someşului Rece şi în ciuda ploii care nu contenea, am rămas surprinşi de frumuseţea peisajului oferit de spectaculoasele şi sălbaticele chei ale acestei ape, şi asta la doar 40 de km distanţă de Cluj.

Drumul nemodernizat ne-a condus la cantonul silvic Durgheu, lângă fostul lac Irişoara, creat pentru plutăritul buştenilor, în prezent colmatat, unde într-o casă lăsată în paragină ne-am adăpostit peste noapte.

Dimineaţa următoare, cu toate că ploaia nu încetează, continuăm urcarea până în apropiere de Blăjoaia, cotim la dreapta peste şaua Tomnatecu ajungând în nămaşul (cătun) Dorna de pe valea Răcătăului. Fiind uzi până la oase, ne bucurăm de ospitalitatea unui oier de a face popas la el în casă, oferindu-ne pâine pe vatră şi brânză. După această binevenită pauză, am ieşit iaraşi în ploaie continunându-ne drumul pe valea Răcătăului în sus până la cantonul Guipu, urcând apoi valea Broscaru până pe şaua Apa Cumpănită. Drumul este practicabil pe un mountainbike. A urmat o coborâre în viteză prin noroaie şi ceaţă până în satul Horea. De aici, drumul care urcă la Mătişeşti şi apoi la Ursoaia a fost foarte anevoios, ploaia îngreunând pedalatul. în pasul Ursoaia la peste 1200 m am fost primiţi ospitalier de pădurari, care ne-au descris detailat drumul pe care urma să-l facem în ziua următoare.

A treia zi apare în sfârşit soarele de după nori şi noi ne îndreptăm pe drumul de tractor (Ocoale) spre peştera Gheţarul de la Scărişoara, principală atracţie turistică a munţilor Apuseni. Am avut norocul de a-l întâlni pe Prof. I. Viehmann cu ajutorul căruia am putut vizita peştera. Pe la ora 15, am pornit pe traseul triunghi albastru spre Padiş, prima porţiune până la Casa de Piatră fiind, datorită dificultăţii de a o parcurge cu bicicleta, o premieră cicloturistică. în multe locuri am fost chiar nevoiţi să luăm bicicletele în spate. Din Casa de Piatră, urcând pe valea Gârda Seacă pe lângă peşterile Gheţarul de la Vârtop şi Coiba Mare, am ajuns într-un final la Cabana Padiş, cu doar 32 de km parcurşi. Am înnoptat şi am mâncat la cabană, noi fiind primii turişti ai sezonului. Ultima zi, pornim pe traseul turistic bandă roşie spre Stâna de Vale, marcat de membrii Clubului Ecologic Transilvania, şi ne abatem pe la Peştera Padiş iar din Poiana Vărăşoaia, presărată cu doline, pe la complexul carstic Cetăţile Rădesei, neaccesibile încă în totalitate din cauza zăpezii. De aici continuăm raidul pe mountainbike-uri prin Poiana Cuciulata trecănd de şaua Cumpăna.

Lăsăm în urmă culmile Bohodei şi Poieni, ambele peste 1600 m, şi ajungem pe o ploaie torenţială în staţiunea Stâna de Vale, lipsită î nc ă de turişti. Cu toate că din patru zile, trei zile şi jumătate a ploat, ploaia nu a reuşit să ne scadă motivaţia şi ambiţia de a duce la bun sfărşit excursia. Coborârea în viteză pe valea Iadei (Iadului), pe lângă cascada Iadolina şi lacul de acumulare Leşu Ursului, a fost una din trăirile cele mai intense ale acelei zile, exploatând din plin posibilităţile unui downhill pe un drum asfaltat. Pe măsură ce coboram, ploua tot mai puţin, aşa încât la intersecţia cu D.N. 1 de la Bucea hainele de pe noi s-au uscat. Ultimii 15 de km până la Ciucea i-am parcurs în grabă pentru a prinde personalul de Cluj. Kilometrajul indica la sfârşitul turei 220 de km, puţin pentru 4 zile, dar justificat de dificultatea traseului şi de vremea ploioasă.

Cu această ocazie Clubul de Cicloturism Napoca, care a explorat prin membrii săi multe zone montane din această parte a Carpaţilor, dar nu numai, vă invită să descoperiţi pe biciclete frumuseţea şi unicitatea munţilor Apuseni. Deasemenea, vă stăm la dispoziţie pentru orice fel de informaţii în legătură cu turismul în zona munţilor Apuseni.

 
 
 
© www.stefanroman.com 2001 - 2009
vizitatori