deutsch english español
   
   

Participant: Stefan Roman
Perioada: 21 august 2002 - 3 martie 2003
Zona: Cordiliera andina si altiplanoul din Peru, Bolivia, Chile si Argentina, bazinul Amazonului bolivian, Patagonia
Distanţa: 7088 km


Informaţii utile
Etapele Transandina 2002 - 2003

San Martin de los Andes - Barlioche - Puerto Montt - Isla de Chiloé
 

San Martin de los Andes - Barlioche - Puerto Montt - Isla de Chiloé
17.12 - 30.12

 
   
 

 

Va scriu de pe insula Chiloe, din Castro. Au fost doua saptamani pline de diversitate.
Am plecat din San Martin pe ploaie, vant si frig. Pe langa lacul Lacar, drumul urca apoi spre o statiune de schi, Chapelco. In pas, un mic parau numit Arroyo Partido, se desparte la un moment dat - o parte curge spre Chile si se varsa apoi in Pacific iar celalat parau in ramane in Argentina si se varsa in lacul Lacar. Pe vreme proasta am trecut pe langa lacurile Hermoso, Falkner si Villarino pana la Pichi Traful. Pe drum a trebuit sa ma opresc la o casa si sa-mi usc hainele - eram leoarca de transpiratie, ca apa de ploaie nu trece prin haine, dar nici transpiratia nu iese. Am dormit intr-o camaruta a unui hotel, condus de o organizatie evanghelica. Peisajul pe acolo este foarte frumos - un parau curge incet prin valea impadurita, crestele si varfurile ascutite sunt inzapezite si cand e soare, parca nici nu mai vrei sa pleci. Dar la mine era innorat, asa incat doar din cand in cand se vedeau crestele. Oricum, spectacular. Mai ales, ca aici incepe regiunea Siete Lagos, adica dupa fiecare delisor un lac. Cum zapezile tocmai se topesc in munti, lacurile sunt pline si apa ajunge pana la copacii de pe mal. Mi-am adus aminte de zone similare din Norvegia si Finlanda.

Scurt dupa trecerea din Parcul National Lanin in PN Nahuel Huapi se afla Villa La Angostura, pe malul lacului Nahuel Huapi. Cu un vant puternic din spate am mai facut 50 de km, la vreo 30 de km inainte de Bariloche. Langa lac n-am vrut sa-mi pun cortul fiindca batea un vant foarte puternic, nici n-as fi putut ridica cortul. Cum treci un mic pas dupa lac, vegetatia se rareste brusc, adica mai raman doar ceva tufe si niste arbusti. Totul este privat, asa ca n-am dat nicicum de un loc de cort. Am dormit pana la urma la un hangar de camioane. Aici m-am speriat de numa numa cand doi monstrii de caini au inceput sa latre la mine (am intrat sa vad daca e cineva pe acolo) si era aproape sigur ca ma vor musca - asa aproape erau de mine ca de la latrat m-au umplut cu bale pe pantaloni. Cu un salt pe gardul de sarma ghimpata am ajuns iarasi afara - dar si cainii. Din fericire a aparut batranul si ia chemat la el. Apoi am intrat in casa, mi-am facut ceva de mancare si m-am culcat.
In Bariloche apoi mi-am schimbat foile si pinionele.
Afland cat costa cele trei vapoare cu care trebuia sa trec niste lacuri in drum spre Chile (70 USD), am decis sa trec peste pasul Cardenal Samore, asa ca m-am urcat in primul bus inapoi spre Villa La Angostura. Pe bus am cunoscut o femeie care m-a luat la ea acasa si am dormit intr-o cabanuta, cu incalzire si apa calda.
Vremea tot asa a ramas. Pe ploaie si frig am urcat pasul Samore (Puyehue)- pe soare trebuie sa fie frumos, mai ales ca se vede vulcanul Puyehue pe coborare. Na ja, cerul era inchis, ceata si ploaie. Am ajuns pana la Nilque, pe malul lacului Puyehue. A fost o seara foarte faina - o familia mi-a pus la dispozitie o incapere mare (ceva ca si un depozit, grajd- esential este ca nu ploua inauntru si nu batea nici vantul). In soba am facut foc, mi-am uscat toate hainele si mi-am incalzit apa pentru mate. Apoi, unul din fii mi-a adus o farfurie cu un muschiulet in sange, salata si un fel de chiftea.
Duminica am pornit mai departe, pe soare, spre Entre Lagos si am trecut spre lacul Llanquihue. La Las Cascadas, direct sub vulcanul Osorno am dormit iarasi in cort. Ultimii 90 de km spre Puerto Montt a ploat.

Important port la Pacific, Puerto Montt este un centru regional de aprovizionare pentru sudul Chileului. Dispune de toate facilitatile moderne- magazine, banci, parc de distractie.
Aici m-am cazat la o familie cu care am petrecut ajunul de Craciun. In acea zi am intalnit niste romani care lucrau pe un vapor de croaziera care tocmai era in port. Pacat ca au trebuit sa si plece in aceeasi zi.
Fiindca a plouat, am mai facut o zi pauza- am fost sa vad noul James Bond- Another day to die.
La 60 de km sudvest se afla Pargua de unde se face transbordul spre insula Chiloe. Lumea aici traieste mult mai calm, in liniste si pace. Se ocupa cu pescuitul si agricultura.
Pe un drum direct pe malul oceanului am ajuns urmatoarea zi la Ancud, principalul oras din nordul insulei (de fapt singurul oras din nord) si mai departe pe coasta de vest la Puñihuil unde pe 3 insulite se afla din septembrie pana in martie pinguini humbold si magelanici. Iarasi am avut un loc de cort espectacular - pe un delusor, chiar deasupra plajei - se auzea cum se sparg valurile de mal si galagia facuta de pescarusi si cormorani.

A urmat o zi lunga, traversand spre coasta de est la Quemchi si apoi spre Tenaun.
O caracteristica tipica a insulei sunt bisericile de lemn construite in urma cu 4 decenii de catre iezuiti. Au o arhitectura specifica si sunt frumos colorate. Simple dar frumoase si integral din lemn. Am mai vizitat bisericile din Dalcahue si Achao, de pe insula Quinchao. Ieri mi-am pus cortul langa plaja, pe iarba. Am avut o priveliste foarte faina - cu barcile pescarilor si insulele mai mici in plan apropiat, iar la orizont crestele inzapezite ale Anzilor si vulcanii de pe continent. Azi am cam lalait-o, am vrut sa trec pe un din insulitele mai mici, dar maine n-as fi avut cu ce sa ma intorc. Asa ca am mai pedalat 20 de km pana la Castro. Mi-ar fi placut mai mult sa stau intr-un loc linistit, sa vad marea si muntii. Aici e mare hectica, toata lumea se pregateste pentru maine seara. Eu nu prea am chef de revelion, doar incurca fiindca pe 1. nu lucreza nimeni- sper totusi sa-mi plece vaporul din Quellon spre Chaiten.
Entonces sa speram ca 2003 ne va aduce surprize placute la toti.

 
     
© www.stefanroman.com 2001 - 2009
vizitatori